Dunele de nisip și stejarii seculari
Dune de nisip
Tabloul exotic și misterios al Pădurii Letea, cea mai nordică pădure subtropicală din Europa și cea mai veche rezervație naturală din România, se desfășoară pe creasta nisipoasă Letea - în Delta Dunării. Aceasta este o formațiune alungită de teren nisipos de origine marină, care acoperă o suprafață de aproximativ 170 km2. Culmea Letea este o culme fluvio-marină situată în partea de nord-est a Deltei, între brațele Chilia și Sulina, formată din depozite aluvionare în mijlocul apelor.
Pădurea Letea
Vegetația bogată a pădurii Letea este completată de alte specii de arbori, cum ar fi frasinul pufos (Fraxinus pallisae), frasinul cu frunze înguste (Fraxinus angustifolia), frasinul de mlaștină (Fraxinus pallisiae), ulmul (Ulmus foliacea), arinul negru (Alnus glutinosa), teiul argintiu (Tilia tomentosa), plopul alb (Populus alba) și plopul negru (Populus nigra).
Pădurea Letea captivează turiștii iubitori de natură cu plantele sale cățărătoare, printre care celebrele liane (Periploca graeca), care însoțesc stejarul de Brumariu (Quercus pedunculiflora), frasinul pufos (Fraxinus pallisae) și plopii albi (Populus alba), precum și iedera (Hedera helix), strugurii sălbatici (Vitis silvestris), barba babei (Clematis vitalba) și hamei (Humulus lupulus).
Călătorie spectaculoasă
Călătoria până la Pădurea Letea este în sine o aventură spectaculoasă și inedită - prin lacuri, canale și bălți, însă destinația finală întrece imaginația turiștilor curioși să descopere magia de basm a Deltei. Pe solul nisipos al Pădurii Letea cresc faimoșii stejari străvechi din speciile Quercus robur - stejarul pedunculat (cunoscut și ca stejarul englezesc), Quercus frainetto - stejarul maghiar (cunoscut și ca stejarul italian) și Quercus pedunculiflora - stejarul Brumariu. Aceste stejari trăiesc între 400 și 700 de ani, unii ajungând până la 25 de metri înălțime.